Modalitățile alternative de comunicare, reziliente în cazul indisponibilității energiei electrice, a Internetului, sau în cazul cenzurii aplicate de operatorii de rețele de comunicare gen wapp, fb, etc. - trebuie să aibă ca suport fizic: hârtia.
În jurul acestui suport fizic trebuiesc concepute toate procedurile de producere a mesajelor, de distribuire în masă (sau unidirectional) și cât mai rapid, și (foarte important!) de securizare a comunicației (autentificarea în mod verificabil a sursei mesajului).
Imprimantă, un editor de text, topuri de hârtie, puncte de distribuție.
Distribuire fizică de tip broadcast, către liste de adrese individuale sau către puncte din care mesajul să poate fi ridicat de oricine dorește (pull). Exemplu: chioșcurile de ziare.
Până la urmă, dacă nu e grabă, și serviciul de Poștă este o soluție.
Ar fi interesant de explorat care sunt propunerile Dumneavoastra cu privire la procedurile de producere si distribuire in masa a mesajelor tiparite.
Productia: un laptop, o imprimanta conectata prin cablu si un generator de curent pe benzina.
O forma mai redusa dpdv tehnologic: masina de scris + hartie indigo.
Cel mai redus nivel: scrisul de mana.
Dar cred ca prima propunere este viabila si relativ ieftina / accesibila.
Exista si posibilitatea de "parazitare" a unor mecanisme existente de distributie in masa si in format analog, a informatiei: ziarele si revistele de larga circulatie. Aceste medii sunt intr-un declin evident o data cu aparitia internetului, a telefoanelor smart si a retelelor sociale. Dar nu au disparut cu desavarsire.
Distributia va fi inerent mult mai lenta, comparat cu tehnologia digitala de comunicare.
Mai ales la inceput, pana cand se formeaza niste automatisme si se acumuleaza experienta in comunicarea folosind acest mediu analog.
Viteza redusa de propagare a mesajelor va trebui compensata (partial) prin prioritizarea riguroasa a ceea ce se comunica, in functie de importanta mesajului si tinandu-se cont de intarzierea cu care acesta ajunge la destinatari. Va trebui deci anticipat momentul in care mesajul trebuie sa ajunga la destinatie, si deci: anticipat momentul in care mesajul trebuie trimis.
Cred ca nostalgia dupa formele de comunicare clasice (analoge) este cat se poate de justificata in conditiile in care intreaga dezvoltare tehnologica ne-a indepartat de "umanitatea" comunicarii. Intradevar, este tentant sa ne gandim ca intorcandu-ne la alternativele clasice am putea sa revenim la vremurile anterioare...
Trecand prin experienta ultimilor aproape 3 ani si vazand puterea distructiva a "autoritatilor", mi se pare nerealist sa ne asteptam ca o cale de comunicare analoga precum hartia sa poata fi si eficace.
Ne putem gandi ca intr-un scenariu de tip "stare de urgenta" precum cel trait in 2020 si apoi stare de "alerta" perpetuu prelungita, indiferent de motive, autoritatile vor face tot posibilul sa intrerupa orice fel de mesaje prin orice forma de comunicare, iar hartia este extrem de vulnerabila. De asemenea, daca rapiditatea livrarii mesajelor este critica, cel mai probabil livrarea fizica va fi inutila. Amintiti-va de restrictiile de deplasare... Cum vor ajunge mesajele dintr-o parte in alta - fie si prin posta (sa presupunem ca ar mai functiona cat de cat). Cineva trebuie sa ajunga la posta, cineva trebuie sa plateasca pentru expedierea unor plicuri/pachete. Si trebuie sa presupunem ca acestea vor ajunge la destinatie fara a fi interceptate.
Mai degraba m-as uita la tehnologiile disponibile si utilizabile gratuit si independent de operatori sau alti intermediari - care la randul lor s-ar putea sa nu fie disponibili...
Exista comunitatea de radio amatori care pot fi utili in a transmite mesaje la distanta de exemplu.
Ne-am putea gandi la un scenariu in care membrii unui grup, chiar si dispersat teritorial, pot achizitiona statii radio pentru frecventele publice (PMR) si sa agreeze ca in caz de urgenta sa inceapa sa comunice pe un anumit canal, mesaje periodice si noutati. S-ar putea face o testare (daca ne adunam suficienti) sa vedem in ce fel am putea conecta membrii grupului prin radio.
O tehnologie care mi se pare extrem de interesanta si care ar putea fi extrem de utila este LoRa - o tehnologie de transmisie radio pe unde de joasa frecventa care are o serie de avantaje:
1. Distanta mare de acoperire
2. Posibilitatea formarii de retele din utilizatori (sa nu fie nevoie de antene pentru retransmisie)
3. Posibilitatea de criptare (nu sunt sigur de asta insa ar trebui sa fie posibila)
Bineinteles ca sunt si dezavantaje precum cantitatea redusa de date care poate fi transmisa pe acest standard - mesaje concise de tip text insa sunt perfect transmisibile. Macar datorita acestui lucru ne-am putea gandi la aceasta modalitate de comunicare ca la o intoarcere in timp... 🙂
As fi curios sa stiu daca in grup sunt persoane care sunt familiarizate cu aceasta tehnologie cu care sa incepem sa experimentam crearea unei retele de comunicare proprii.
Aici gasiti un clip in care se explica niste posibilitati interesante oferite de LoRa.
Comunicarea prin radio este evident rapida. Insa, ca orice forma de comunicare, are puncte de vulnerabilitate:
- in prima faza, autoritatile pot bruia cu usurinta intregi intervale de frecvente radio. Au tehnologia si curentul electric necesar pentru a face acest lucru.
- la nivelul urmator, pot localiza sursa transmisiei (mai ales daca este statica) si trimite mascatii sa "dea stingerea".
Frecventele publice gen PMR si CB sunt limitate prin lege, in legatura cu puterea de emisie: 0.5 W pt PMR si 4 W pentru CB.
Cu PMR, in mediul urban, nu se poate comunica la mai mult de 1-1.5 km, cu puterea de 0.5 W.
Cu CB, se pot atinge distante de 5-6 km in mediul urban, si 15, chiar 20 de km in afara oraselor.
Desigur ca intr-o situatia haotica, anarhica, legea nu prea mai are relevanta. Dar tot poate fi utilizata ca o scuza pentru a suprima orice forma de comunicare "neaprobata oficial".
Daca nu este criptata comunicatia, oricine asculta pe frecventa pe care se emite, primeste mesajul. Autoritatile pot sa intercepteze astfel, foarte usor conversatia si sa ia masurile de rigoare.
Comunicarea prin radio presupune accesul la surse de energie electrica, pentru toti (!) cei angrenati in procesul de comunicare, atat emitatori cat si receptori. Acumulatorii trebuiesc si ei reincarcati periodic...
Una peste alta, orice forma de comunicare are vulnerabilitati: pot fi interceptate, infiltrate, sau blocate.
Punctul de maxim al functiei - care are drept parametrii: viteza de propagare a mesajului, securitatea (criptarea mesajului si autentificarea participantilor), accesibilitatea din punct de vedere tehnologic / financiar (pentru toti cei angrenati in procesul de comunicare) - trebuie gasit in functie de situatia concreta a momentului.
Iar diversele forme de comunicare nu se exclud reciproc, ci se completeaza intre ele.
P.S. Am initiat topicul "Hartia" pornind de la specificatiile date in grupul de informare si comunicare:
"Crearea de noi capabilități și modalități de comunicare, alternative, independente de serviciile oferite de operatori și reziliente în caz de indisponibilitate a energiei electrice, Internetului, a unor echipamente uzuale."
Pana sa ajungem la modalitati alternative de comunicare - lucru care trebuie facut in era cenzurii si mizerii de pe platformele de masa - ne putem focusa in a comunica scurt si la obiect pe acest forum.
